cadă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CÁDĂ, căzi, s. f. 1. Vas mare pentru îmbăiat; baie
1, vană (
1).
2. Recipient mare, deschis, din lemn, din metal, din beton etc.; în care se introduc lichidele folosite în diverse operații tehnologice.
3. Vas mare din doage, întrebuințat la prepararea vinului, a rachiului etc.; zăcătoare. – Din
sl. kadĩ.