butanonă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BUTANÓNĂ, butanone, s. f. (
Chim.) Lichid inflamabil cu miros de acetonă, utilizat în industria chimică și farmaceutică; metilcetonă, metiletilcetonă. – Din
fr. butanone.butanonă (Dicționar de neologisme, 1986)BUTANÓNĂ s.f. Funcție (derivație) a butanului. [< fr.
butanone].
butanonă (Marele dicționar de neologisme, 2000)BUTANÓNĂ s. f. lichid inflamabil cu miros de acetonă, derivat din butan, folosit în industria chimică și farmaceutică. (< fr.
butanone)
butanonă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BUTANÓNĂ, butanone, s. f. (
Chim.) Lichid inflamabil cu miros de acetonă, utilizat în industria chimică și farmaceutică; metilacetonă, metiletilcetonă. — Din
fr. butanone.