bursucel (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BURSUCÉL, bursucei, s. m. Diminutiv al lui
bursuc. ♦
Fig. Pui de animal mic și gras. –
Bursuc +
suf. -el.bursucel (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))BURSUCÉL, bursucei, s. m. Diminutiv al lui
bursuc. ♦
Fig. Pui de animal mic și gras.
bursucel (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)bursucél s. m.,
pl. bursucéi, art. bursucéiibursucel (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)bursucel m. cățeluș de bursuc:
erau bursucei cari se svârcoliau OD.
bursucel (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BURSUCÉL, bursucei, s. m. Diminutiv al lui
bursuc. ♦
Fig. Pui de animal mic și gras. —
Bursuc +
suf. -el.