burduhănos - explicat in DEX

burduhănos (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
BURDUHĂNÓS, -OÁSĂ, burduhănoși, -oase, adj. (Fam.; adesea substantivat) Burtos. – Burduhan + suf. -os.

burduhănos (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
BURDUHĂNÓS, -OÁSĂ, burduhănoși, -oase, adj. (Fam.; adesea substantivat) Burtos. – Din burduhan + suf. -os.

burduhănos (Dicționaru limbii românești, 1939)
burduhănós și burduhós, -oásă adj. Fam. Iron. Cu burduhanu mare, pîntecos. – Și burdufos.

burduhănos (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
burduhănós (pop.) adj. m., pl. burduhănóși; f. burduhănoásă, pl. burduhănoáse

burduhănos (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
burduh(ăn)os a. cu burta mare, pântecos: cea ploscă burduhoasă NEGR. [Din burduh sau burduhan; formă scurtată burdios (= burduhos)].

burduhănos (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
BURDUHĂNÓS, -OÁSĂ, burduhănoși, -oase, adj. (Pop.: adesea substantivat) Burtos. — Burduhan + suf. -os.