buimacire - explicat in DEX

buimăci (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
BUIMĂCÍ, buimăcesc, vb. IV. Refl. și tranz. A deveni sau a face să devină buimac. – Din buimac.

Alte cuvinte din DEX

BUIMACI BUIMACEALA BUIMAC « »BUIMACIT BUIMATIC BUIOTA

Dictionar Englez Roman | Dictionar Roman Englez | Dictionar Francez Roman | Dictionar Roman Francez | Dictionar German Roman | Dictionar Roman German
Dictionar Italian Roman Dictionar Roman Italian | Dictionar Spaniol Roman | Dictionar Roman Spaniol | Dictionar Olandez Roman | Dictionar Roman Olandez
Dictionar Rus Roman | Dictionar Roman Rus | Dictionar Turc Roman | Dictionar Roman Turc