buimaci - explicat in DEX



buimac (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
BUIMÁC, -Ă, buimaci, -ce, adj. Amețit (de somn, de beție, de frică etc.); zăpăcit, năuc; buimăcit, buimatic. – Et. nec.

Alte cuvinte din DEX

BUIMACEALA BUIMAC BUILDING « »BUIMACIRE BUIMACIT BUIMATIC