buhușeancă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)buhușeáncă s. f.,
g.-d. art. buhușéncei; pl. buhușéncebuhușeancă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BUHUȘEÁNCĂ, buhușence, s. f. Femeie originară sau locuitoare din orașul Buhuși. —
Buhușean +
suf. -că.