buhos (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BUHÓS, -OÁSĂ, buhoși, -oase, adj. 1. Ciufulit, zbârlit; cu părul zbârlit (ca bufnița).
2. (Rar) Buhăit. –
Buhă +
suf. -os.buhos (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))BUHÓS, -OÁSĂ, buhoși, -oase, adj. 1. Ciufulit, zbârlit; cu părul zbârlit.
2. (Rar) Buhăit. – Din
buhă +
suf. -os.buhos (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)buhós adj. m.,
pl. buhóși; f. buhoásă, pl. buhoásebuhos (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)buhos a. cu părul sbârlit (ca buha):
o pasăre cârnă și buhoasă.buhos (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BUHÓS, -OÁSĂ, buhoși, -oase, adj. (
Pop.)
1. Ciufulit, zbârlit; cu părul zbârlit (ca bufnița).
2. (Rar) Buhăit. —
Buhă +
suf. -os.