bucĭumaș - explicat in DEX

buciumaș (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
BUCIUMÁȘ, -Ă, buciumași, -e, s. m. și f. Persoană care buciumă. – Bucium¹ + suf. -aș.

buciumaș (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
BUCIUMÁȘ, buciumași, s. m. Cel care buciumă². – Din bucium¹ + suf. -aș.

bucĭumaș (Dicționaru limbii românești, 1939)
bucĭumáș m. Cel care sună din bucĭum.

buciumaș (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
buciumáș s. m., pl. buciumáși

buciumaș (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
buciumaș m. cel ce cântă din bucium.

buciumaș (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
BUCIUMÁȘ, -Ă, buciumași, -e, s. m. și f. Persoană care buciumă. — Bucium¹ + suf. -aș.