bucăliu - explicat in DEX

bucăliu (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
BUCĂLÍU, -ÍE, bucălii, adj. (Rar) Bucălat. – Probabil contaminare între bucălat și grăsuliu, durduliu.

bucăliu (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
BUCĂLÍU, -ÍE, bucălii, adj. (Rar) Bucălat. – Din bucă[lat] + suf. -ăl-iu.

bucăliu (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
bucălíu (rar) adj. m., f. bucălíe; pl. m. și f. bucălíi

bucăliu (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
BUCĂLÍU, -ÍE, bucălii, adj. (Rar) Bucălat. — Contaminare între bucălat și grăsuliu, durduliu.