buchețel(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) BUCHEȚÉL,buchețele, s. n. Diminutiv al lui buchet (1). – Buchet + suf. -el.
buchețel(Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993)) BUCHEȚÉL,buchețele, s. n. Diminutiv al lui buchet(1).
buchețel(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) buchețél s. n., pl. buchețéle
buchețel(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) BUCHEȚÉL,buchețele, s. n. Diminutiv al lui buchet (1). — Buchet + suf. -el.