buburuză - explicat in DEX

buburuză (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
BUBURÚZĂ, buburuze, s. f. Gândăcel de formă semisferică, cu elitrele roșii pătate cu șapte puncte negre; mămăruță, măriuță (1), boul-lui-Dumnezeu, boul-Domnului, boul-popii; paparugă (Coccinella septempunctata). – Et. nec.

buburuză (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
BUBURÚZĂ, buburuze, s. f. Gândăcel cu corpul rotund, cu aripile roșii, pătate cu șapte puncte negre (Coccinella septempunctata). [Var.: buburúz s. m.]

buburuză (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
buburúză (bubiță, mugur, gândăcel, cocoloș) s. f., g.-d. art. buburúzei; pl. buburúze

buburuză (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
buburuză f. 1. bubă de tot mică; 2. alt nume dat coccinelei (după cele șeapte puncte sau bube de pe corpul ei); 3. Mold. bucată mică și rotundă: o buburuză de mămăligă.

buburuză (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
BUBURÚZĂ, buburuze, s. f. Insectă mică de formă semisferică, cu elitrele roșii pătate cu șapte puncte negre; mămăruță, măriuță (1), boul-lui-Dumnezeu, boul-Domnului, boul-popii, paparugă (Coccinella septempunctata). — Et. nec.