bubos (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BUBÓS, -OÁSĂ, buboși, -oase, adj. 1. Cu bube, plin de bube; buburos.
2. (Despre plante, fructe) Plin de umflături, de noduri, de crestături, de excrescențe. –
Bubă +
suf. -os.bubos (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))BUBÓS, -OÁSĂ, buboși, -oase, adj. Cu bube. ♦ (Despre plante, fructe) Plin de umflături, de noduri, de crestături. – Din
bubă +
suf. -os.bubos (Dicționaru limbii românești, 1939)bubós, -oásă adj. (d.
bubă). Plin de bube.
bubos (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)bubós adj. m.,
pl. bubóși; f. buboásă, pl. buboásebubos (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)bubos a. plin de bube sau buboaie.
bubos (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BUBÓS, -OÁSĂ, buboși, -oase, adj. 1. Cu bube, plin de bube; buburos.
2. (Despre plante, fructe) Plin de umflături, de noduri, de crestături, de excrescențe. —
Bubă +
suf. -os.