bubonic - explicat in DEX



bubonic (Dicționar de neologisme, 1986)
BUBÓNIC, -Ă adj. Referitor la bubon, care se manifestă printr-un bubon. ◊ Ciumă (sau pestă) bubonică = ciumă (sau pestă) manifestată prin abcese. [< fr. bubonique].

bubonic (Dicționaru limbii românești, 1939)
*bubónic, -ă adj. (fr. bubonique, d. bubon, bubon). Med. Care se manifestă pin buboane. Cĭumă bubonică. V. cĭumă.

bubonic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
!bubónic adj. m., pl. bubónici; f. bubónică, pl. bubónice

bubonic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
BUBÓNIC, -Ă, bubonici, -ce, adj. (În sintagma) Ciumă (sau pestă) bubonică = ciumă (sau pestă) care se manifestă prin buboane. — Din fr. bubonique.

Alte cuvinte din DEX

BUBON BUBOI BUBITA « »BUBONICA BUBOS BUBUCLIE