bronhic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BRÓNHIC, -Ă, bronhici, -ce, adj. Bronhial. – Din
fr. bronchique.bronhic (Dicționar de neologisme, 1986)BRÓNHIC, -Ă adj. Referitor la bronhii; bronhial; bronșic. [< fr.
bronchique].
bronhic (Marele dicționar de neologisme, 2000)BRÓNHIC, -Ă adj. referitor la bronhii; bronhial. -var. bronșic, -ă adj. (< fr.
bronchique)
bronhic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)brónhic adj. m.,
pl. brónhici; f. brónhică, pl. brónhicebronhic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BRÓNHIC, -Ă, bronhici, -ce, adj. Bronhial. — Din
fr. bronchique.