bronhofonie - explicat in DEX

bronhofonie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
BRONHOFONÍE s. f. Rezonanță puternică a vocii și a respirației la bolnavii de pneumonie, bronșită, astmă etc. – Din fr. bronchophonie.

bronhofonie (Dicționar de neologisme, 1986)
BRONHOFONÍE s.f. Rezonanță exagerată a vocii bolnavului la ascultarea plămânilor. [Gen. -iei. / < fr. bronchophonie, cf. gr. bronchos – trahee, phone – voce].

bronhofonie (Marele dicționar de neologisme, 2000)
BRONHOFONÍE s. f. rezonanță exagerată a vocii bolnavului la ascultarea plămânilor, în pneumonie, bronșită, astmă. (< fr. bronchophonie)

bronhofonie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
bronhofoníe s. f., art. bronhofonía, g.-d. bronhofoníi, art. bronhofoníei

bronhofonie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
BRONHOFONÍE s. f. Rezonanță puternică a vocii și a respirației la bolnavii de pneumonie, bronșită, astmă etc. — Din fr. bronchophonie.