braca (Dicționar de neologisme, 1986)BRACÁ vb. I. tr. (
Franțuzism) A îndrepta un obiect către un punct. ♦ (
Tehn.) A orienta roțile directoare ale unui automobil pentru a vira. ♦ A înclina comenzile unui avion pentru viraj. ♦
intr. A întoarce, a vira. [P.i. 1
-chez, 3
-chează. / < fr.
braquer].
braca (Marele dicționar de neologisme, 2000)BRACÁ vb. I. tr. 1. a îndrepta un obiect, un lucru către un punct. 2. a orienta roțile directoare ale unui automobil pentru a vira. ◊ a înclina comenzile unui aparat de zbor. II. intr. a întoarce (un vehicul), a vira. (< fr.
braquer)
braca (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)*bracá (a ~) vb.,
ind. prez. 3
bracheázăbracà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)bracà v. a pune într’o direcțiune determinată:
a braca un aparat (= fr.
braquer).
braca (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BRACÁ, brachez, vb. I.
Tranz. A îndrepta către un anumit punct sau într-o anumită direcție. — Din
fr. braquer.