bonificație (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BONIFICÁȚIE, bonificații, s. f. Bonificare. ♦ Avantaj acordat primilor clasați într-o cursă ciclistă pe etape, care constă în scăderea unor secunde sau minute din timpul realizat de aceștia în etapa respectivă. – Din
fr. bonification.bonificație (Dicționar de neologisme, 1986)BONIFICÁȚIE s.f. Bonificare. ♦ Compensație în bani care se dă pentru o daună, reprezentând o reducere sau o mărime a unui profit. ♦ (
Sport) Avantaj constând din îmbunătățirea timpului realizat, acordat primului sau primilor clasați într-o competiție. [Gen.
-iei. / cf. fr.
bonification].
bonificație (Marele dicționar de neologisme, 2000)BONIFICÁȚIE s. f. 1. bonificare. 2. compensație în bani pentru o daună, reprezentând o reducere sau o mărire a unui profit. 3. (sport) avantaj constând din îmbunătățirea timpului realizat, acordat primului sau primilor clasați, într-o competiție. (< fr.
bonification)
bonificație (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))BONIFICÁȚIE, bonificații, s. f. Bonificare. –
Fr. bonification.bonificație (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)bonificáție (-ți-e) s. f.,
art. bonificáția (-ți-a), g.-d. art. bonificáției; pl. bonificáții, art. bonificáțiile (-ți-i-)bonificație (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BONIFICÁȚIE, bonificații, s. f. Bonificare. ♦ Avantaj acordat primilor clasați într-o cursă ciclistă pe etape, care constă în scăderea unor secunde sau minute din timpul realizat de aceștia în etapa respectivă. — Din
fr. bonification.