bonificare - explicat in DEX

bonificare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
BONIFICÁRE, bonificări, s. f. Acțiunea de a bonifica; (concr.) sumă de bani care compensează o daună sau reprezintă o reducere; bonificație. – V. bonifica.

bonificare (Dicționar de neologisme, 1986)
BONIFICÁRE s.f. Acțiunea de a bonifica și rezultatul ei; bonificație. [< bonifica].

bonificare (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
BONIFICÁRE, bonificări, s. f. Acțiunea de a bonifica; (concr.) sumă de bani care compensează o daună sau reprezintă o reducere.

bonificare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
bonificáre s. f., g.-d. art. bonificắrii; pl. bonificắri

bonificare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
BONIFICÁRE, bonificări, s. f. Acțiunea de a bonifica; (concr.) sumă de bani care compensează o daună sau reprezintă o reducere; bonificație. — V. bonifica.