boicotà - explicat in DEX

boicota (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
BOICOTÁ, boicotez, vb. I. Tranz. A exercita un boicot. – Din fr. boycotter.

boicota (Dicționar de neologisme, 1986)
BOICOTÁ vb. I. tr. A pune la index (un proprietar, un industriaș, o marfă etc.), a exercita un boicot. [< fr. boycotter, cf. Boycott – proprietar irlandez pus la index de englezi].

boicota (Marele dicționar de neologisme, 2000)
BOICOTÁ vb. tr. a aplica un boicot. (< fr. boycotter)

boicota (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
BOICOTÁ, boicotez, vb. I. Tranz. A exercita un boicot. – Fr. boycotter (<engl.).

boicota (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
boicotá (a ~) (boi-) vb., ind. prez. 3 boicoteáză

boicotà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
boicotà v. a exclude cu totul și a amenința cu moartea (după numele lui Boycott, primul proprietar irlandez pus la index de muncitori).

boicota (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
BOICOTÁ, boicotez, vb. I. Tranz. A exercita un boicot. — Din fr. boycotter.