bogatâr (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BOGATẤR, bogatâri, s. m. Personaj masculin cu însușiri ideale din folclorul rus. – Din
rus. bogatâr.bogatâr (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)bogatấr (rar)
s. m.,
pl. bogatấribogatâr (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BOGATẤR, bogatâri, s. m. Personaj masculin cu însușiri ideale din folclorul
rus. — Din
rus. bogatâr.