bipolaritate - explicat in DEX

bipolaritate (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
BIPOLARITÁTE s. f. Starea unui corp care are doi poli magnetici, electrici etc. – Din fr. bipolarité.

bipolaritate (Dicționar de neologisme, 1986)
BIPOLARITÁTE s.f. Starea unui corp care are doi poli. [Cf. fr. bipolarité].

bipolaritate (Marele dicționar de neologisme, 2000)
BIPOLARITÁTE s. f. stare a unui corp bipolar (1). (< fr. bipolarité)

bipolaritate (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
BIPOLARITÁTE s. f. Starea unui corp care are doi poli mangetici, electrici etc. – După fr. bipolarité.

bipolaritate (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
bipolaritáte s. f., g.-d. art. bipolaritắții

bipolaritate (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
BIPOLARITÁTE s. f. Starea unui corp bipolar. — Din fr. bipolarité.