bienal - explicat in DEX

bienal (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
BIENÁL, -Ă, bienali, -e, adj. 1. Care durează doi ani. ♦ (Despre plante) Care dă recolte la doi ani după semănare. 2. Adj., s. f. (Întrunire, consfătuire etc.) Care are loc o dată la doi ani. [Pr.: bi-e-] – Din fr. biennal, lat. biennalis.

bienal (Dicționar de neologisme, 1986)
BIENÁL, -Ă adj. Care durează, se dezvoltă doi ani. ♦ (Despre plante) Care înflorește și fructifică la doi ani după însămânțare. ♦ Care apare, are loc sau se întâmplă o dată la doi ani. [Pron. bi-e-. / < fr. biennal, cf. lat. bis – de două ori, annus – an].

bienal (Marele dicționar de neologisme, 2000)
BIENÁL, -Ă I. adj. 1. care durează doi ani; bi(s)anual. 2. care are loc o dată la doi ani. II. s. f. expoziție, festival, târg care se organizează la fiecare doi ani. (< fr. biennal, lat. biennalis)

bienal (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
BIENÁL, -Ă, bienali, -e, adj. 1. Care durează doi ani; care se dezvoltă sau se termină în doi ani. Plan bienal. ♦ (Despre plante) Care dă recolte la doi ani după semănare. 2. Care are loc sau apare o dată la doi ani. [Pr.: bi-e-] – Fr. biennal (lat. lit. biennalis).

bienal (Dicționaru limbii românești, 1939)
*bienál, -ă adj. (lat. biennalis). Care durează doĭ anĭ, bianual: funcțiune bienală. Care se face la doĭ anĭ, bianual: asolamente bienale.

bienal (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
bienál (bi-e-) adj. m., pl. bienáli; f. bienálă, pl. bienále

bienal (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
bienal a. 1. care ține doi ani: funcțiune bienală; 2. din doi în doi ani: premiu bienal.

bienal (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
BIENÁL, -Ă, bienali, -e, adj., s. f. 1. Adj. Care durează doi ani ♦ (Despre plante) Care dă recolte la doi ani după semănare. 2. Adj., s. f. (Întrunire, consfătuire etc.) care are loc o dată la doi ani. [Pr.: bi-e-] — Din fr. biennal, lat. biennalis.