bebe (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BEBÉ s. m. Copil în primele luni sau în primii ani ai vieții. [
Acc. și:
bébe] – Din
fr. bébé.bebe (Dicționar de neologisme, 1986)BEBÉ s.m. invar. Copil drăgălaș; (
fig.) păpușă. [< fr.
bébé].
bebe (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)bébe / bebé s. m.
bebe (Marele dicționar de neologisme, 2000)BEBÉ/BÉBI s. m. inv. (fam.) copil drăgălaș. (< fr.
bébé, engl.
baby)
bebe (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BÉBE s. m. Copil în primele luni sau în primii ani de viață. [
Acc. și:
bebé.] — Din
fr. bébé.