batolit (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BATOLÍT, batoliți, s. m. Rocă în formă de masiv înrădăcinat în adâncul scoarței Pământului. – Din
fr. batholite.batolit (Dicționar de neologisme, 1986)BATOLÍT s.m. Rocă intruzivă în formă de masiv, care a luat naștere prin răcirea și consolidarea magmei în interiorul scoarței terestre. [< fr.
batholithe, cf. gr.
bathos – adâncime,
lithos – piatră].
batolit (Marele dicționar de neologisme, 2000)BATOLÍT s. m. rocă intruzivă, în formă de masiv, din răcirea și consolidarea magmei în interiorul scoarței terestre. (< fr.
batholite)
batolit (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)BATOLÍT (‹
fr. {i};
gr. bathos „adîncime” +
lithos „piatră”)
s. m. Formă de zăcămînt a rocilor magmatice intruzive, care se prezintă în mase imense în scoarța Pămîntului, cu baza foarte largă, profund înrădăcinată în aceasta.
B. ocupă suprafețe de peste 100 km
2, are pereții abrupți și înclinați divergent spre adîncime și acoperișul sub formă de cupolă. Prin eroziunea rocilor înconjurătoare,
b. poate ieși la suprafață.
batolit (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))BATOLÍT s. m. Rocă în formă de masiv. –
Fr. batholite.batolit (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)batolít s. m.,
pl. batolíțibatolit (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BATOLÍT, batoliți, s. m. Rocă în formă de masiv înrădăcinat în adâncul scoarței Pământului. — Din
fr. batholite.