batojit (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BATOJÍT, -Ă, batojiți, -te, adj. (
Reg.) Fără putere; stors, istovit (de bătrânețe). –
Cf. rus. batojit.batojit (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))BATOJÍT, -Ă, batojiți, -te, adj. (
Reg.) Fără putere; stors, istovit (de bătrânețe). –
Comp. rus
batožit´.batojit (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)batojít (
reg.)
adj. m.,
pl. batojíți; f. batojítă, pl. batojítebatojit (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BATOJÍT, -Ă, batojiți, -te, adj. (
Reg.) Fără putere; stors, istovit (de bătrânețe). —
Cf. rus.
batojit'.