baton - explicat in DEX

baton (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
BATÓN, batoane, s. n. Bucată (de vanilie, de ciocolată, de ceară etc.) lunguiață sau în formă de bastonaș. – Din fr. bâton.

baton (Dicționar de neologisme, 1986)
BATÓN s.n. Bucată lunguiață (de vanilie, de ciocolată etc.). [< fr. bâton].

baton (Marele dicționar de neologisme, 2000)
BATÓN s. n. bucată (de vanilie, de ciocolată etc.) în formă de bastonaș. (< fr. bâton)

baton (Dicționar de argou al limbii române, 2007)
baton, batoane, s. n. un milion de lei.

baton (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
BATÓN, batoane, s. n. Bucată (de vanilie, de ciocolată, de ceară etc.) lunguiață sau în formă de bastonaș. – Fr. bâton.

baton (Dicționaru limbii românești, 1939)
*batón V. baston.

baton (Mic dicționar mitologic greco-roman, 1969)
Baton, conducătorul carului lui Amphiaraus (v. și Amphiaraus).

baton (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
batón s. n., pl. batoáne

baton (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
BATÓN, batoane, s. n. Bucată (de vanilie, de ciocolată, de ceară etc.) lunguiață sau în formă de bastonaș. — Din fr. bâton.