batoc (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BATÓC s. n. v. batog.batoc (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)batóc (batócuri), s. n. – Pește sărat. –
Var. batog. Sb. batok „(uscat ca un) băț” (Miklosich,
Slaw. Elem., 14; Cihac; REW 4650). –
Der. batogi, batoji, vb. (a usca). După DAR, acest cuvînt ar deriva din
rus. batožitĭ „a lovi cu bățul”, în vreme ce Graur,
BL, VI, 136, crede că este rezultatul unei contaminări între
bătuci și
betegi.batoc (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))BATÓC s. n. v. batog.batoc (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BATÓC s. n. v. batog.