batjocoritor - explicat in DEX

batjocoritor (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
BATJOCORITÓR, -OÁRE, batjocoritori, -oare, adj. Care batjocorește. – Batjocori + suf. -tor.

batjocoritor (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
BATJOCORITÓR, -OÁRE, batjocoritori, -oare, adj. Care batjocorește. – Din batjocori + suf. -(i)tor.

batjocoritor (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
batjocoritór adj. m., pl. batjocoritóri; f. sg. și pl. batjocoritoáre

batjocoritor (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
batjocoritor a. și m. cel ce batjocorește, care face și aduce batjocură.

batjocoritor (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
BATJOCORITÓR, -OÁRE, batjocoritori, -oare, adj. Care batjocorește. — Batjocori + suf. -tor.