batjocorire(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) BATJOCORÍRE,batjocoriri, s. f. Faptul de a batjocori. – V. batjocori.
batjocorire(Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993)) BATJOCORÍRE,batjocoriri, s. f. Faptul de a batjocori.
batjocorire(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) batjocoríre s. f., g.-d. art. batjocorírii; pl. batjocoríri
batjocorire(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) BATJOCORÍRE,batjocoriri, s. f. Faptul de a batjocori. — V. batjocori.