batcă - explicat in DEX



batcă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
BÁTCĂ1, batce, s. f. (Reg.) Nicovală mică pe care cosașul își ascute coasa, bătând-o cu ciocanul. – Et. nec.

batcă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
BÁTCĂ2, batce, s. f. (Reg.) Un fel de capcană folosită la prinderea rozătoarelor mici. – Et. nec.

batcă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
BÁTCĂ3, batce, s. f. 1. Pește mic, asemănător cu plătica, verde-albăstrui pe spate și argintiu pe abdomen (Blicca björkna). 2. (Reg.) Pelican, babiță. – Din ucr. babka (refăcut după bate).

batcă (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
BÁTCĂ1, batce, s. f. Nicovală mică pe care cosașul își ascute coasa, bătând-o cu ciocanul. – Ucr. babka (refăcut după bate).

batcă (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
BÁTCĂ2, batce, s. f. Un fel de capcană folosită la prinderea rozătoarelor mici.

batcă (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
BÁTCĂ3, batce, s. f. Pește mic, asemănător cu plătica, verde-albăstrui pe spate și argintiu pe abdomen (Blicca björkna).Ucr. babka.

batcă (Dicționaru limbii românești, 1939)
1) bátcă f., pl. e saŭ bătcĭ (rut. rus. id.; bg. babka, dim. d. bába, babă, pelican). Dun. Pelican. Un fel de plătică maĭ mică (blicca björkna) care, cînd e mică, se numește frunza plopuluĭ. Est. Nicovală mică pe care cosașiĭ ciocănesc coasa ca s’o ascută. (V. cĭocîrtiĭ). Mold. Trans. Rar. Capcană de șoareci sau prinzătoare de păsări (pin aluz. la ciocu pelicanuluĭ). – În vest báboșe, pl. ĭ, pelican (VR. 1913, 7-8, 51).

batcă (Dicționaru limbii românești, 1939)
2) bátcă f., pl. e sau bătcĭ (ung. batka, a. î.). Trans. Un sfert de gram (măsură p. aur.) V. carat.

batcă (Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș, 2011)
bátcă, batce, s.f. – 1. Nicovală mică de fier pe care se bate coasa (Săpânța, Rona, Petrova); ileu. 2. Bucată de fier lată și încovoiată ce servește la închiderea porții (Nistor 1977: 22). Zăvor; vârtej, rigli. – Din ucr. babka (NDU).

batcă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
bátcă (reg.) s. f., g.-d. art. bátcei; pl. bátce

Alte cuvinte din DEX

BATAV BATAUS BATATURI « »BATCA BATE BATEA