bate (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BÁTE, bat, vb. III.
I. 1. Tranz. și
refl. A (se) lovi, a (se) izbi repetat și violent (cu palma, cu pumnul, cu bățul, cu biciul etc.)
A bate peste obraji, peste gură, peste picioare. A bate la palmă, la tălpi, la spate. A bate în cap. ◊
Expr. (
Tranz.)
A fi bătut în cap = a fi îndobitocit de loviturile primite în cap.
Bătut în cap = prost, nebun, țicnit. (
Refl.)
A se bate cu pumnii în piept = a se mândri, a se fuduli; a face caz de ceva. ♦
Tranz. A atinge, a lovi ușor cu palma umărul, mâna sau spatele cuiva spre a atrage atenția, a-l reconforta sau a-i arăta bunăvoința; a lovi în același fel o parte a corpului unui animal spre a-l liniști sau a-l mângâia. ◊
Expr. A bate pe cineva la cap sau
a bate capul cuiva = a cicăli, a plictisi pe cineva cu vorba. (
Refl. recipr.)
A se bate pe burtă cu cineva = a fi într-o intimitate familiară cu cineva.
A bate palma (sau,
arg.,
laba) cu cineva = a da mâna cu cineva;
p. ext. a încheia cu cineva o tranzacție, dând mâna cu el în semn de învoială.
2. Tranz. A învinge un adversar într-un joc, la un concurs (sportiv); a birui un dușman în luptă, în război. ◊
Expr. A bate un record (sportiv) = a depăși un record (sportiv). ♦
Refl. A se lupta, a se război. ◊
Loc. vb. (
Refl. recipr.)
A se bate în duel = a se duela. ◊
Expr. A se bate cap în cap = a fi în opoziție, în contradicție, a nu se potrivi.
Se bate ziua cu noaptea = se luminează de ziuă sau amurgește.
3. Tranz. A lovi, a izbi repetat (cu un instrument potrivit) un obiect, un material etc. în diverse scopuri.
Gospodina bate covoarele. Bate fierul până-i cald. ◊
Loc. vb. (
Fam.)
A bate la mașină = a dactilografia.
A bate la ochi = a frapa (
1). ◊
Expr. A bate bani = a fabrica monede de metal.
A bate monedă =
a) a fabrica monede de metal;
b) a insista asupra erorii cuiva, în defavoarea lui.
A bate toba = a spune peste tot un secret (intim) încredințat de cineva.
A bate o carte = a juca o carte de joc.
A bate tactul (sau
măsura) = a lovi (ușor) un obiect cu mâna sau a imita lovirea lui în ritmul unei bucăți muzicale sau al unui vers.
A bate mult drum (sau
multă cale) = a parcurge o distanță lungă.
A bate podurile = a vagabonda.
A bate (pasul) pe loc = a nu realiza nici un progres într-o acțiune, a nu înainta într-o problemă.
A bate câmpii = a spune cu totul altceva decât ceea ce se discută, a divaga, a vorbi aiurea. ♦ A fixa un obiect țintuindu-l de ceva.
A bătut tablourile pe pereți. Bătuse capacul lăzii în cuie. ♦ A freca învârtind și lovind de pereții unui vas.
Batem albușurile până se fac spumă. Bate untul în putinei. ♦ A freca, a apăsa producând bășici, răni sau bătături.
Mă bate un pantof. ♦ (La războiul de țesut) A presa cu spata firele din băteală.
II. Intranz. 1. A izbi în ceva făcând zgomot; a ciocăni (la poartă, la ușă, la fereastră).
Valurile bat de zidurile cetății. Cine bate oare la fereastra mea? ◊
Expr. A bate la ușa cuiva = a veni la cineva spre a-i cere un ajutor material.
A bate din picioare = a tropăi.
A bate din (sau
în) palme = a aplauda.
A bate din gură degeaba (sau
în vânt) = a vorbi în zadar, a trăncăni.
2. A face o mișcare (relativ regulată). ◊
Expr. A bate din aripi = (despre păsări) a face mișcarea de zbor lovind aerul cu aripile.
A bate mătănii = a îngenunchea și a atinge fruntea cu pământul de mai multe ori la rând, în semn de pocăință sau de cucernicie. ♦ (Despre organe sau părți ale corpului omenesc) A avea pulsații ritmice; a palpita, a zvâcni.
Îi bate inima de frică. Îmi bat tâmplele. ◊
Refl. Mi se bate ochiul drept. ♦ (Despre un motor sau un organ de motor) A funcționa dereglat, scoțând zgomote anormale.
3. (Despre arme de foc) A trage, a trimite proiectilul până la o anumită distanță, până într-un anumit punct.
O pușcă veche care nu mai bătea decât la 100 de pași. ♦ (
Înv.) A bombarda. ♦ (
Reg.; despre câini) A lătra. ♦
Intranz. și
tranz. (Despre aștri) A atinge (ceva) cu razele.
Pune-ți pălăria, să nu te bată soarele la cap. ♦ (Despre ape) A se izbi (de maluri etc.).
4. A face aluzie critică la ceva.
Bate în ciocoi. ◊
Expr. A-și bate joc de cineva (sau
de ceva) =
a) a lua în derâdere pe cineva;
b) a necinsti, a viola o fată, o femeie.
5. (Despre vânt) A sufla.
6. (Despre ploaie, grindină, brumă) A cădea (lovind) peste semănături, livezi etc.
7. (În
expr.)
A bate în retragere =
a) a se retrage din luptă;
b) a retracta cele spuse mai înainte.
8. (Despre culori) A se apropia de..., a avea o nuanță de...
Bate în albastru. III. Intranz. și
tranz. A emite zgomote ritmice care indică ceva. ♦ (
Înv.; despre telegraf) A emite țăcănitul prin care se transmit mesajele telegrafice. ◊
Expr. (
Tranz.)
A bate o telegramă (sau
o depeșă) = a da, a transmite o telegramă. ♦ (Despre un clopot, un ceasornic, despre toacă etc.) A emite sunete ritmice cu o anumită semnificație. –
Lat. batt(u)ere.bate (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)báte (bătút, út), vb. –
1. A da lovituri, a lovi, a izbi. –
2. A ciocăni în ușă. –
3. A lovi cu ciocanul, a ciocăni. –
4. A scoate monedă. –
5. A scutura cu putere grînele, a treiera. –
6. A ciomăgi, a da cu parul. –
7. A lovi cu bătătorul rufele pentru a le spăla. –
8. A țese. –
9. A amesteca, a face cărțile de joc. –
10. (Înv.) A tipări. –
11. A doborî, a culca la pămînt. –
12. A încrusta, a face marchetărie. –
13. A străbate, a merge în recunoaștere. –
14. A vizita. –
15. A lovi în pămînt. –
16. A lovi un instrument muzical de percuție. –
17. A cînta (la un instrument), a produce un sunet ritmic. –
18. A lătra. –
19. A palpita, a pulsa. –
20. A ține tactul. –
21. A răni, a face rău. –
22. A bombarda; a agresa cu armele. –
23. A atinge, a ajunge la. –
24. A cădea peste ceva. –
25. (Despre vînt) A sufla. –
26. (Despre ploaie și mai ales despre grindină) A cădea. –
27. A pedepsi, a da lovituri. –
28. A se îndrepta spre, a o apuca într-o anumită direcție. –
29. A tinde spre, a semăna cu ceva. –
30. A se lupta, a participa la o bătălie sau bătaie. –
31. A da lovituri cu ceva, a pălmui; a biciui. –
32. A învinge, a birui, a ieși victorios. –
33. A fi mai mult, a valora mai mult. –
34. A se împerechea calul cu iapa. –
35. (
Refl.) A face ouă, a depune ouăle. –
36. A-și bate joc, a batjocori, a zeflemisi, a rîde de cineva. –
Mr. bat (batire), megl. bat, istr. bǫtu. Lat. battĕre, din clasicul
battuĕre (Diez, I, 59; Pușcariu 192; REW 996; Candrea-Dens., 144; DAR)ș
cf. it. battere, prov. batre, fr. battre, sp. batir, port. bater. Multe din sensurile
rom. sînt romanice,
cf. it. batter moneta (4),
batter il grano (5),
batter la cassa (18),
batter l’ore (18),
batter la strada (13),
gli batte il cuore (20),
il sole batte (25). Multe din aceste întrebuințări sînt proprii și
fr. și altor limbi romanice. În
gal. din Lubián,
bater are accepțiile 19 („a palpita, a pulsa”) și 2 („a ciocăni în ușă”). Pentru
lapte bătut, cf. lat. batuta „lac pressum” (
Du Cange; Castro 175) și
fr. lait battu. Expresia
a-și bate joc „a batjocori” este greu de explicat semantic,
cf. batjocură; apropierea de
fr. s’en battre les fesses (Spitzer,
Dacor., IV, 669) este ingenioasă, dar neconvingătoare.
Der. bătălie, s. f. (nicovală portativă), cu
suf. ca în
tocălie, țăcălie; bătător, adj. (care bate);
bătător, s. n. (băț, în special cel cu care se bate laptele);
bătătoare, s. f. (lopățică, mai; meliță; perie de tipografie);
bătătarnic, s. n. (plantă, Senecio crucifolius);
bătători, vb. (a tasa, a bătuci; a face bătături);
bătătură, s. f. (lovitură; pulsație, bătătorit; îngroșare a pielii palmelor sau tălpilor; ogradă; urzeală), pentru a cărui formare
cf. lat. med. battetura „bătaie” (
Bull Du Cange, V, 105);
bătăuș, s. m. (persoană căreia îi place să se bată; scandalagiu);
băteală, s. f. (urzeală; lopățică la războiul de țesut; titirez de moară);
băteliște, s. f. (rar, teren plan; loc expus);
batiște, s. f. (ogradă);
bătuci, vb. (a tasa pămîntul; a face bătături);
bătuceală, s. f. (acțiunea de a bătuci);
bătucel, s. m. (muscă de cal);
bătută, s. f. (joc popular tipic);
bătălău, s. n. și
m. (mai; servitoare a spălătoreselor; bărbat afemeiat, desfrînat),
der. cu
suf. -lău, ca
fătălău „hermafrodit”, de la
fată, sdrăngălău „amorez”,
pulărău „bărbat desfrînat, cu înclinații de priapism”. Este utilă, prin urmare, explicația dată de Diez,
Gramm., I, 128, bazată pe
gr. βάταλος (
cf. împotrivă, Cihac, II, 124). Sensul de „afemeiat” pare a proveni de la acela de „servitoare a spălătoreselor”, considerată aici ca simbol priapic; și poate și de la sensul 35 al
vb. a bate, uz cu totul explicabil, în lumina sensului 20, și pe care Giuglea,
Dacor., III, 618, îl consideră în mod inutil, încă pentru
gr. βατεύω.
bate (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))BÁTE, bat, vb. III.
I. Tranz. 1. A lovi un om sau un animal în scopul de a-l pedepsi sau de a-l constrânge la o acțiune. ◊
Expr. A-și bare capul cu ceva = a se gândi mult la ceva.
A bate capul cuiva sau
a bate pe cineva la cap = a sâcâi, a plictisi pe cineva.
A-l bate (pe cineva)
gândul (sau
mintea) sau (
refl.)
a se bate cu mintea (sau
cu gândul) = a fi preocupat în mod stăruitor de ceva.
A-și bate gura degeaba (sau
în vânt) = a vorbi în zadar.
A-și bate picioarele = a umbla mult.
A-și bate joc de cineva (sau
de ceva) = a batjocori; a necinsti. (
Refl.)
A se bate cu pumnii în (sau
peste)
cap = a se lovi peste cap în semn de mare supărare.
A se bate cu pumnii în piept =
a) a se lovi peste piept în semn de supărare sau de pocăință;
b) fig. a se mândri, a se fuduli. ◊
Fig. (În imprecații glumețe)
Bată-te norocul! ♦ A lovi ușor peste umăr pe cineva, pentru a-i arăta bunăvoință, încredere; a lovi ușor o parte a corpului unui animal spre a-l mângâia. ◊
Expr. A bate palma (sau
laba)
cu cineva = a da mâna cu cineva;
p. ext. a cădea la învoială cu cineva.
2. A izbi pe cineva de ceva. ◊
Expr. (
Intranz.)
A bate la ochi = a atrage privirea, atenția; a fi suspect.
3. A roade producând răni.
Îl bat pantofii. II. 1. Refl. A se lua la bătaie; a se lupta. ◊
Expr. (
Fig.)
Când se bate ziua cu noaptea = pe înserate, în amurg. ♦ A purta război.
2. Tranz. A birui, a învinge un dușman, o țară etc. ◊
Expr. A se da bătut = a se lăsa convins; a ceda. ♦ (În sport sau la jocul de cărți) A câștiga partida; a învinge.
III. 1. Tranz. A lovi de mai multe ori un lucru cu altul pentru diferite scopuri practice.
A bate ouăle. A bate coasa (pentru a o ascuți).
A bate covoarele (pentru a le curăța de praf).
A bate un cui (pentru a-l înfige în ceva). ◊
Expr. Bate fierul până-i cald = acționează în momentul prielnic.
A bate bani = a fabrica monede de metal.
A bate toba = a răspândi știri; a nu păstra un secret.
A bate toba la urechea surdului, se zice despre cei care nu vor să asculte ce li se spune. ♦ A fixa un obiect de altul, țintuindu-l de ceva.
Un cerc de aur bătut cu diamante (EMINESCU). ♦ A îndesa cu spata firele bătelii. ♦ A da mereu cu un băț în apa unui râu, spre a scormoni peștii din ascunzători. ♦ A juca cu pasiune un dans. ♦ A bătători pământul. ♦ A azvârli mingea departe;
p. ext. a se juca cu mingea. ♦ A juca mult cărți.
2. Tranz. A umbla mult (pe un drum), a străbate.
De trei nopți aceeași cale Bate călătorul (TOPÎRCEANU). ◊
Expr. A bate (pasul) pe loc = a nu realiza nici un progres într-o acțiune. ♦ A frecventa des (un loc), a cutreiera.
Băteau mahalalele ziua și noaptea (GHICA). ◊
Expr. A bate câmpii = a vorbi aiurea, fără noimă. (
Intranz.)
A bate în retragere = a se retrage din fața inamicului;
fig. a renunța să mai susțină cele afirmate; a retracta.
3. Intranz. A lovi cu degetul sau cu pumnul în ușă, în fereastră etc.; a ciocăni, a bocăni. ◊
Expr. A bate pe la ușile oamenilor = a cerși.
4. Refl. A se lovi unul de altul.
Frunza lin se bate În codru-nflorit (ALECSANDRI). ◊
Expr. A se bate cap în cap = a fi diametral opus; a se contrazice. ♦
Intranz. și
refl. (Despre valurile apei) A se izbi (de maluri etc.).
IV. Intranz. 1. (Despre arme de foc) A trage; a trimite proiectilul până la...;
p. ext. (despre glas sau ochi) a ajunge până la... ♦ (
Înv.) A bombarda.
2. A face aluzie, a aduce vorba.
Înțeleg eu unde bate vorba lui (CARAGIALE).
3. (
Reg., în
expr.)
A bate cu cineva = a avea simpatie pentru cineva.
V. Intranz. 1. (Despre vânt) A sufla.
2. (Despre ploaie, brumă, grindină) A cădea.
3. (Despre aștri) A-și trimite razele până la...; a lumina.
Luna bate printre ramuri (EMINESCU).
VI. 1. Intranz. A lovi, a mișca dintr-o (sau cu o) parte a corpului.
A bate din călcâie. ◊
Expr. A bate din (sau
în)
palme = a aplauda; a-și lovi palmele spre a chema pe cineva.
Cât ai bate din palme = într-o clipă, imediat.
A bate din picior = a lovi cu piciorul în pământ ca intimidare sau ca amenințare.
A bate cu pumnul în masă = a-și impune punctul de vedere.
A bate din picioare = (despre animale) a lovi cu picioarele în pământ de nerăbdare. ♦ (despre păsări, determinat prin ”din aripi”) A lovi aerul cu aripile. ♦ (Despre câini; determinat prin ”din coadă”) A da, a mișca din coadă.
2. Tranz. (În
expr.)
A bate tactul = a marca, prin mișcări regulate, fiecare tact al unei melodii.
A bate mătănii = a face mătănii.
3. Intranz. și
refl. (Despre inimă, puls, tâmple) A zvâcni, a palpita. ♦
Intranz. (
Înv., despre aparatul telegrafic) A funcționa. ♦
Tranz. (
Înv.) A da o telegramă. ♦
Intranz. (Despre un organ de mașină) A funcționa cu smucituri din cauza unei centrări imperfecte. ♦
Intranz. și
tranz. (Despre un clopot, un ceasornic etc.) A emite sunete ritmice (anunțând ceva).
San Marc sinistru miezul nopții bate (EMINESCU).
4. Intranz. (
Reg., despre câini) A lătra.
VII. Intranz. (Despre culori) A avea o nuanță de...; a da în...
Părul ei lung, negru... bătea în albastru (BART). –
Lat. batt[u]
ere.bate (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)báte (a ~) vb.,
ind. prez. 1
sg. și 3
pl. bat, 1
pl. bátem, 2
pl. báteți, imperf. 3
sg. băteá; conj. prez. 3
să bátă; imper. 2
sg. báte, 2
pl. báteți; part. bătútbate (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)bate v. (
activ)
1. a lovi de mai multe ori:
el bate pe toți; 2. a da lovituri:
a bate la ușă; 3. a băga, a înțepeni lovind:
a bate cuie, pari; a bate toba, a da un semnal lovind toba;
fig. a bate șeaua, a ținti cu vorba, a face aluziune;
4. a da un tipar sau formă (lovind cu ciocanul):
a bate fierul, bani; 5. a juca bătând cu picioarele;
a bate hora, brâul; 6. a bătători, a străbate:
am bătut toate drumurile; a bate podurile, a umbla fără căpătâiu;
fig. a bate câmpii, a aiuri;
7. a învinge pe dușmani:
Mihaiu bătu pe Turci; 8. a ataca, a bombarda:
trei zile bătură cetatea BĂLC.;
9. a agita:
mă bate cugetul (gândurile); a bate capul cuiva, a nu-i da pace, a-l supăra cu cereri;
10. a incomoda (prin cădere continuă):
soarele ne bătea în față; 11. a strica, a vătăma:
bruma a bătut rău viile; 12. a pedepsi:
Dumnezeu bătu pe Egipteni cu 10 plăgi; (în blesteme serioase sau glumețe):
bată-l norocul! să-l bată Dumnezeu! ║ (
neutru)
1. a se agita, a se mișca: a sufla
(vântul), a palpita
(inima), a suna
(ceasornicul), a lătra la vânat
(câinii); a bate la cap, a ameți, a se sui în cap (de băuturi sau de cărbuni);
a bate la ochi, a face mare impresiune, a plăcea vederii;
2. a cădea cu sgomot:
bate ploaia, piatra; 3. a ajunge până la, a străbate:
cât bate pușca; 4. a da, a se apropia (de colori):
bate în verde. 5. fig. (
cu), a avea inclinațiune sau afecțiune:
Luluța nu bate nicidecum cu Gulița AL. ║ (
reciproc)
1. a se lupta:
s´a bătut voinicește; 2. a se agita:
lacul în tremur somnoros și lin se bate EM.;
fig. a-și bate capul, a se frământa, a cugeta adânc:
a-și bate joc, a râde de cineva, a face ceva rău și prost. [Lat. vulg. BATTERE = clasic BATTUERE].
bate (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BÁTE, bat, vb. III.
I. 1. Tranz. și
refl. A (se) lovi, a (se) izbi repetat și violent (cu palma, cu pumnul, cu bățul, cu biciul etc.).
A bate peste obraji, peste gură, peste picioare. A bate la palmă, la tălpi, la spate. A bate în cap. ◊
Expr. (
Tranz.)
Bătut în cap = prost, nebun, țicnit. (
Refl.)
A se bate cu pumnii în piept = a se mândri, a se fuduli; a face caz de ceva. ♦
Tranz. A atinge, a lovi ușor cu palma umărul, mâna sau spatele cuiva spre a-i atrage atenția, a-1 reconforta sau a-i arăta bunăvoința; a lovi în același fel o parte a corpului unui animal spre a-l liniști sau a-l mângâia. ◊
Expr. A bate pe cineva la cap sau
a bate capul cuiva = a cicăli, a plictisi pe cineva cu vorba. (
Refl. recipr.;
fam.)
A se bate pe burtă cu cineva = a fi într-o intimitate familiară cu cineva.
A bate palma (sau,
arg.,
laba)
cu cineva = a da mâna cu cineva;
p. ext. a încheia cu cineva o tranzacție, dând mâna cu el în semn de învoială.
2. Tranz. A învinge un adversar într-un joc, la un concurs (sportiv); a birui un dușman în luptă, în război. ◊
Expr. A bate un record (sportiv) = a depăși un record (sportiv). ♦
Refl. A se lupta, a se război. ◊
Loc. vb. (
Refl. recipr.)
A se bate în duel = a se duela. ◊
Expr. (
Refl. recipr.)
A se bate cap în cap = a fi în opoziție, în contradicție, a nu se potrivi.
Se bate ziua cu noaptea = se luminează de ziuă sau amurgește.
3. Tranz. A lovi, a izbi repetat (cu un instrument potrivit) un obiect, un material etc. în diverse scopuri.
Gospodina bate covoarele. Bate fierul până-i cald. ◊
Loc. vb. (
Fam.)
A bate la mașină = a dactilografia.
A bate la ochi = a frapa (1). ◊
Expr. A bate bani = a fabrica monede de metal.
A bate monedă =
a) a fabrica monede de metal;
b) a insista asupra erorii cuiva, în defavoarea lui.
A bate toba = a spune peste tot un secret (intim) încredințat de cineva.
A bate o carte = a juca o carte de joc.
A bate tactul (sau
măsura) = a lovi (ușor) un obiect cu mâna sau a imita lovirea lui în ritmul unei bucăți muzicale sau al unui vers.
A bate mult drum (sau
multă cale) = a parcurge o distanță lungă.
A bate podurile = a vagabonda.
A bate (pasul) pe loc = a nu realiza nici un progres într-o acțiune, a nu înainta într-o problemă.
A bate câmpii = a spune cu totul altceva decât ceea ce se discută, a divaga, a vorbi aiurea. ♦ A fixa un obiect țintuindu-l de ceva.
A bătut tablourile pe pereți. Bătuse capacul lăzii în cuie. ♦ A freca învârtind și lovind de pereții unui vas.
Batem albușurile până fac spumă. Bate untul în putinei. ♦ A freca, a apăsa producând bășici, răni sau bătături.
Mă bate un pantof. ♦ (La războiul de țesut) A presa cu spata firele din băteală.
II. Intranz. 1. A izbi în ceva făcând zgomot; a ciocăni (la poartă, la ușă, la fereastră).
Valurile bat în zidul cetății. Cine bate oare la fereastra mea? ◊
Expr. A bate la ușa cuiva = a veni la cineva spre a-i cere un ajutor material.
A bate din picioare = a tropăi.
A bate din (sau
în)
palme = a aplauda.
A bate din gură degeaba (sau
în vânt) = a vorbi în zadar, a trăncăni.
2. A face o mișcare (relativ regulată). ◊
Expr. A bate din aripi = (despre păsări) a face mișcarea de zbor lovind aerul cu aripile.
A bate mătănii = a îngenunchea și a atinge fruntea cu pământul de mai multe ori la rând, în semn de pocăință sau de cucernicie. ♦ (Despre organe sau părți ale corpului omenesc) A avea pulsații ritmice; a palpita, a zvâcni.
Îi bate inima de frică. Îmi bat tâmplele. ◊
Refl. Mi se bate ochiul drept. ♦ (Despre un motor sau un organ de motor) A funcționa dereglat, scoțând zgomote anormale.
3. (Despre arme de foc) A trage, a trimite proiectilul până la o anumită distanță, până într-un anumit punct.
O pușcă veche care nu mai bătea decât la 100 de pași. ♦ (
Înv.) A bombarda. ♦ (
Reg.; despre câini) A lătra. ♦
Intranz. și
tranz. (Despre aștri) A atinge (ceva) cu razele.
Pune-ți pălăria, să nu te bată soarele la cap. ♦ (Despre ape) A se izbi (de maluri etc.).
4. A face aluzie critică la ceva.
Bate în ciocoi. ◊
Expr. A-și bate joc de cineva (sau
de ceva) =
a) a lua în derâdere pe cineva;
b) a necinsti, a viola o fată, o femeie.
5. (Despre vânt) A sufla.
6. (Despre ploaie, grindină, brumă) A cădea (lovind) peste semănături, livezi etc.
7. (În
expr.)
A bate în retragere =
a) a se retrage din luptă;
b) a retracta cele spuse mai înainte.
8. (Despre culori) A se apropia de..., a avea o nuanță de...
Bate în albastru. III. Intranz. și
tranz. A emite zgomote ritmice care indică ceva. ♦ (
Înv.; despre telegraf) A emite țăcănitul prin care se transmit mesajele telegrafice. ◊
Expr. (
Tranz.)
A bate o telegramă (sau
o depeșă) = a da, a transmite o telegramă. ♦ (Despre un clopot, un ceasornic, despre toacă etc.) A emite sunete ritmice cu o anumită semnificație. —
Lat. batt(u)ere.