batav - explicat in DEX

batav (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
BATÁV, -Ă, batavi, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. (La pl.) Populație germanică ce locuia, în antichitate, pe teritoriul Olandei de azi; (și la sg.) persoană care a aparținut acestei populații. 2. Adj. Care aparține batavilor (1), referitor la batavi. – Din fr. Bataves.

batav (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
batáv (înv.) adj. m., s. m., pl. batávi; adj. f., s. f. batávă, pl. batáve

batav (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
BATÁV, -Ă, batavi, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. (La pl.) Populație germanică ce locuia, în Antichitate, pe teritoriul Olandei de astăzi; (și la sg.) persoană care a aparținut acestei populații. 2. Adj. Care aparține batavilor (1), referitor la batavi. — Din fr. Batave.