aversiune - explicat in DEX

aversiune (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
AVERSIÚNE, aversiuni, s. f. Sentiment de dezgust sau de antipatie profundă față de cineva sau ceva. [Pr.: -si-u-] – Din fr. aversion, lat. aversio, -onis.

aversiune (Dicționar de neologisme, 1986)
AVERSIÚNE s.f. Repulsie față de cineva sau de ceva; antipatie profundă; ură. [Cf. fr. aversion, lat. aversio].

aversiune (Marele dicționar de neologisme, 2000)
AVERSIÚNE s. f. repulsie. ◊ antipatie profundă; ură, resentiment. (< fr. aversion, lat. aversio)

aversiune (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
AVERSIÚNE, aversiuni, s. f. Sentiment de dezgust față de cineva sau de ceva. [Pr.: -si-u-] – Fr. aversion (lat. lit. aversio, -onis).

aversiune (Dicționaru limbii românești, 1939)
*aversiúne f. (lat. avérsio, -ónis, d. avértere, a întoarce. V. înverșunare). Antipatie, repugnanță: a avea aversiune contra cuĭva.

aversiune (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
aversiúne (dezgust) (-si-u-) s. f., g.-d. art. aversiúnii; pl. aversiúni

aversiune (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
aversiune f. antipatie profundă.

aversiune (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
AVERSIÚNE, aversiuni, s. f. Sentiment de dezgust sau de antipatie profundă față de cineva ori de ceva. [Pr.: -si-u-] — Din fr. aversion, lat. aversio, -onis.