autostradă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)AUTOSTRÁDĂ, autostrăzi, s. f. Șosea modernă de mare capacitate, rezervată exclusiv circulației autovehiculelor și având de obicei cele două sensuri de circulație separate între ele. [
Pr.:
a-u-] – Din
fr. autostrade, it. autostrada.autostradă (Dicționar de neologisme, 1986)AUTOSTRÁDĂ s.f. Șosea cu mare capacitate de transport rezervată exclusiv circulației autovehiculelor. [< it.
autostrada].
autostradă (Marele dicționar de neologisme, 2000)AUTOSTRÁDĂ s. f. cale rutieră modernă, formată din două șosele cu mai multe benzi, rezervată exclusiv autovehiculelor. (< it.
autostrada, fr.
autostrade)
autostradă (Dicționar de argou al limbii române, 2007)autostradă, autostrăzi s. f. (glum.) chelie
autostradă (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))AUTOSTRÁDĂ, autostrăzi, s. f. Șosea principală, asfaltată sau pavată, rezervată circulației autovehiculelor. [
Pr.:
a-u-] – După
fr. autostrade.autostradă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!autostrádă (a-u-tos-tra-/-to-stra-) s. f.,
g.-d. art. autostrắzii; pl. autostrắziautostradă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)AUTOSTRÁDĂ, autostrăzi, s. f. Șosea modernă de mare capacitate, ale cărei sensuri de circulație, despărțite printr-un gard sau o fâșie îngustă de teren, au mai multe benzi, permițând viteze mari de rulare. [
Pr.:
a-u-] — Din
fr. autostrade, it. autostrada.