autogestionare - explicat in DEX

autogestionare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
AUTOGESTIONÁRE, autogestionări, s. f. Autogestiune. [Pr.: a-u-to-ges-ti-o-] – Auto¹- + gestionare.

autogestionare (Dicționar de neologisme, 1986)
AUTOGESTIONÁRE s.f. Autogestiune. [< auto¹- + gestionare].

autogestionare (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
AUTOGESTIONÁRE, autogestionări, s. f. Gestionare sau administrare proprie. [Pr.: -ti-o-] – Din auto¹- + gestionare.

autogestionare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
autogestionáre (a-u-, -ti-o-) s. f., g.-d. art. autogestionắrii; pl. autogestionắri

autogestionare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
AUTOGESTIONÁRE, autogestionari, s. f. Autogestiune. [Pr.: a-u-to-ges-ti-o-] — Auto¹- + gestionare.