autodric(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) AUTODRÍC,autodricuri, s. n. Mașină mortuară. [Pr.: a-u-] – Auto2 + dric.
autodric(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) AUTODRÍC,autodricuri, s. n. Mașină mortuară. [Pr.: a-u-] — Auto2- + dric.