autodistruge - explicat in DEX

autodistruge (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
AUTODISTRÚGE, autodistrúg, vb. III. Refl. A se distruge prin hotărâre proprie sau de la sine.[Pr.: a-u-] – Auto¹- + distruge.

autodistruge (Dicționar de neologisme, 1986)
AUTODISTRÚGE vb. III. refl. A se distruge singur. [< auto¹- + distruge, după fr. s'autodétruire].

autodistruge (Marele dicționar de neologisme, 2000)
AUTODISTRÚGE vb. refl. a se distruge singur sau de la sine. (după fr. sáutodétruire)

autodistruge (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
AUTODISTRÚGE, autodistrug, vb. III. Refl. A se distruge singur. [Pr.: a-u-] — Auto¹- + distruge.