atelă - explicat in DEX

atelă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ATÉLĂ, atele, s. f. Piesă (din lemn, carton sau metal) folosită pentru a imobiliza în mod provizoriu membrele fracturate. – Din fr. attelle.

atelă (Dicționar de neologisme, 1986)
ATÉLĂ s.f. Scândurică folosită pentru a imobiliza un membru fracturat. [< fr. attelle, cf. lat. astula – bastonaș].

atelă (Marele dicționar de neologisme, 2000)
ATÉLĂ s. f. piesă metalică, din lemn sau material plastic, pentru imobilizarea unui membru fracturat. (< fr. attelle)

atelă (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
ATÉLĂ, atele, s. f. Fiecare dintre elementele care formează împreună un dispozitiv întrebuințat pentru a imobiliza corpul sau membrele bolnave, în special fracturate. – Fr. attelle.

atelă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
atélă s. f., g.-d. art. atélei; pl. atéle

atelă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ATÉLĂ, atele, s. f. Piesă (din lemn, carton sau metal) folosită pentru a imobiliza în mod provizoriu membrele fracturate. — Din fr. attelle.