asimilație (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ASIMILÁȚIE, asimilații, s. f. 1. (
Fiziol.) Fază a metabolismului în care materiile nutritive introduse în organism sunt transformate În substanțe proprii acestuia.
2. (În sintagma)
Asimilație clorofiliană = proces fiziologic prin care plantele verzi sintetizează (cu ajutorul luminii absorbite de clorofilă) substanțele organice din bioxidul de carbon și din apă și eliberează oxigen.
3. (
Fon.) Modificare a unui sunet sub influența altuia, aflat în apropiere. – Din
fr. assimilation, lat. assimilatio, -onis.