arvat (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)arvát (-ți), s. m. – (Înv.) Croat.
Sl. charvatŭ. Numele etnic actual este
croat, din
germ. Kroate, fr. croate.arvat (Dicționaru limbii românești, 1939)1) arvát m. (cp. cu
avat).
Ĭal. Obleț?
arvat (Dicționaru limbii românești, 1939)2) arvát, -ă s. (vsl.
Harvatŭ).
Vechĭ. Croat, Horvat. Pl. Mercenarĭ zavergiĭ jăfuitorĭ [!].