artilerist (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ARTILERÍST, artileriști, s. m. Militar dintr-o unitate de artilerie. – Din
rus. artillerist, germ. Artillerist.artilerist (Dicționar de neologisme, 1986)ARTILERÍST s.m. Militar din artilerie. [Cf. rus.
artillerist, germ.
Artillerist].
artilerist (Marele dicționar de neologisme, 2000)ARTILERÍST s. m. militar din artilerie. (< rus.
artilerist, germ.
Artillerist)
artilerist (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ARTILERÍST, artileriști, s. m. Militar dintr-o unitate de artilerie. – Rus.
artillerist (
germ. Artillerist).
artilerist (Dicționaru limbii românești, 1939)*artileríst m. (rus.
artileríst). Tunar, soldat de artilerie.
artilerist (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)artileríst s. m.,
pl. artileríștiartilerist (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)artilerist m. soldat de artilerie, tunar.
artilerist (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ARTILERÍST, artileriști, s. m. Militar dintr-o unitate de artilerie. — Din
rus. artillerist, germ. Artillerist.