aristotelian (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ARISTOTELIÁN, -Ă, aristotelieni, -e, adj. Aristotelic. [
Pr.:
-li-an] –
Aristotel (
n. pr.) +
suf. -ian (după
fr. aristotélicien).
aristotelian (Marele dicționar de neologisme, 2000)ARISTOTELIÁN, -Ă adj., s. m. f. (adept) al aristotelismului; aristotelician. (< engl.
aristotelian)
aristotelian (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ARISTOTELIÁN, -Ă, aristotelieni, -e, adj. Aristotelic. [
Pr.:
-li-an] —
Aristotel +
suf. -ian (după
fr. aristotélicien).