apreciativ - explicat in DEX



apreciativ (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
APRECIATÍV, -Ă, apreciativi, -e, adj. Care constituie sau conține o apreciere. [Pr.: -ci-a-] – Din fr. appréciatif.

apreciativ (Dicționar de neologisme, 1986)
APRECIATÍV, -Ă adj. Care marchează o apreciere; estimativ. [Pron. -ci-a-. / cf. fr. appréciatif].

apreciativ (Marele dicționar de neologisme, 2000)
APRECIATÍV, -Ă adj. care marchează o apreciere. (< fr. appréciatif)

apreciativ (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
apreciatív (a-pre-ci-a-) adj. m., pl. apreciatívi; f. apreciatívă, pl. apreciatíve

apreciativ (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
APRECIATÍV, -Ă, apreciativi, -e, adj. Care constituie sau conține o apreciere. [Pr.: -ci-a-] — Din fr. appréciatif.