anunțător - explicat in DEX

anunțător (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ANUNȚĂTÓR, -OÁRE, anunțători, -oare, adj. (Rar) Care anunță, vestește sau prevestește ceva. – Anunța + suf. -ător.

anunțător (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
ANUNȚĂTÓR, -OÁRE, anunțători, -oare, adj. (Rar) Care anunță, vestește sau prevestește ceva. Nori anunțători de furtună. – Din anunța + suf. -(ă)tor.

anunțător (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
anunțătór (rar) adj. m., pl. anunțătóri; f. sg. și pl. anunțătoáre

anunțător (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ANUNȚĂTÓR, -OÁRE, anunțători, -oare, adj. (Rar) Care anunță, vestește sau prevestește ceva. — Anunța + suf. -ător.