anulativ (Dicționar de neologisme, 1986)
ANULATÍV, -Ă adj. Care anulează. [< fr. annulatif].
anulativ (Marele dicționar de neologisme, 2000)
ANULATÍV, -Ă adj. care anulează. (< fr. annulatif)
anulativ (Dicționaru limbii românești, 1939)
*anulatív, -ă adj. (d. anulat; fr. annulatif). Pin [!] care se anulează: sentență [!] anulativă.