anarți (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ANÁRȚI s. m. pl. Populație de origine celtică din antichitate, care a trăit pe teritoriul Daciei. – Din
lat. Anarti.anarți (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)ANARȚI (‹
lat. Anarti)
s. m. pl. Populație celtică; a trăit în
sec. 3-1
î. Hr. în NV Daciei;
a. au fost înfrînți de daci în
sec. 1
î. Hr.anarți (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)anárți (-narți) s. m. pl.anarți (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ANÁRȚI s. m. pl. Populație celtică din Antichitate, care a trăit în
sec. III—I
î. H. în nord-vestul Daciei. —
Din lat. Anarti.