analogic - explicat in DEX

analogic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ANALÓGIC, -Ă, analogici, -ce, adj. 1. Întemeiat pe analogie, produs prin analogie. ◊ Modificare analogică = schimbare a unui element din limbă sub influența unui alt element asemănător. 2. (Electron.; despre semnale) A cărui valoare poate fi reprezentată printr-o funcție continuă în timp, putând lua o infinitate de valori cuprinse în domeniul său de variație. 3. (Electron.; despre aparate, dispozitive, instrumente și sisteme) Care generează, măsoară, prelucrează și stochează semnale analogice (1). – Din fr. analogique, lat. analogicus.

analogic (Dicționar de neologisme, 1986)
ANALÓGIC, -Ă adj. Bazat pe analogie, produs prin analogie. ◊ Modificare analogică = schimbare a unui element din limbă sub influența unui alt element asemănător. [Cf. fr. analogique, lat. analogicus].

analogic (Marele dicționar de neologisme, 2000)
ANALÓGIC, -Ă adj. 1. bazat pe analogie, prin analogie. 2. (despre semnale electronice) a cărui valoare poate fi reprezentată printr-o funcție continuă de timp. 3. (despre aparate, dispozitive, instrumente, sisteme) care măsoară, prelucrează și stochează semnale analogice (2). (< fr. analogique, lat. analogicus)

analogic (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
ANALÓGIC, -Ă, analogici, -e, adj. Întemeiat pe analogie. – Fr. analogique (lat. lit. analogicus).

analogic (Dicționaru limbii românești, 1939)
*analógic, -ă adj. (vgr. analogikós, proporțional. V. logic). Bazat pe analogie: raționament analogic. Adv. Pin [!] analogie.

analogic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
analógic adj. m., pl. analógici; f. analógică, pl. analógice

analogic (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
analogic a. conform analogiei.

analogic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ANALÓGIC, -Ă, analogici, -ce, adj. 1. Întemeiat pe analogie, produs prin ana­logie. ◊ Modificare analogică = schimbare a unui element din limbă sub influența unui alt element asemănător. 2. (Electron.; despre semnale) A cărui valoare poate fi reprezentată printr-o funcție continuă în timp, putând lua o infinitate de valori cuprinse în domeniul său de variație. 3. (Electron.; despre aparate, dispozitive, instrumente și sisteme) Care generează, măsoară, prelucrează și stochează semnale analogice (1). — Din fr. analogique, lat. analogicus.