amuza - explicat in DEX

amuza (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
AMUZÁ, amúz, vb. I. Tranz. și refl. A (se) distra, a (se) înveseli. – Din fr. amuser.

amuza (Dicționar de neologisme, 1986)
AMUZÁ vb. I tr., refl. A (se) înveseli, a (se) distra; a (se) recrea, a (se) destinde. [P.i. amúz, 3, 6 -ză. / < fr. amuser].

amuza (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
amuzá (-z, -át), vb. – A distra, a înveseli. Fr. amuser. – Der. (din fr.) amuzament, s. n.; amuzant, adj.

amuza (Marele dicționar de neologisme, 2000)
AMUZÁ vb. tr., refl. a (se) înveseli, a (se) distra; a (se) recrea. (< fr. /s'/amuser)

amuza (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
AMUZÁ, amúz, vb. I. Tranz. și refl. A (se) distra, a (se) înveseli, a(se) desfăta. – Fr. amuser.

amuza (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
amuzá (a ~) vb., ind. prez. 3 amúză

amuzà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
amuzà v. 1. a petrece; 2. a face să petreacă.

amuza (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
AMUZÁ, amúz, vb. I. Tranz. și refl. A (se) distra, a (se) înveseli. — Din fr. amuser.