ametit (Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș, 2011)
ametít, s.n. – Praful care se adună la roata morii, pe care fetele îl folosesc în farmece de dragoste (Bilțiu 2001): „Ca să visăză feciori, fetele agiuna în zua de Sfântu Andrei șî strânjé ametit de la roata a nouă mori. Îi colbu care se strânje la veșcă” (Bilțiu 2001: 340; Moisei). – Et. nec.